Nu vă mirați, așa sunt eu…

Trăiesc să mor şi mor trăind,

Sunt neînțeles de trupul meu,

Când tac vorbesc, vorbesc tăcând,

Si vin ades să plec mai rar…

Plăngând cu zâmbete de lacrimi,

Mă îndulcesc cu gust amar….

Ca rătăcirea unei patimi…

Nu vă mirați că în trista veselie

Mă mint cu adevăruri false,

Că totu-mi moare şi îmi învie

În curcubeie roz-albastre…

Vuiesc senzații şi adorm arome,

De gust a incolor, mă pierd….

Mă regăsesc uitat prin zone

De geometrii, pătrat şi cerc…..

Nu vă mirați când mă împletesc,

Şi apoi mă risipesc în van,

Când anul pare cât o oră,

Ora-i secundă de mărgăritar.

Aşa sunt eu, un amalgam…..

De simplitate mă complic,

Cu ochii goi, mă văd şi tac,

Și strig și nu mai zic nimic……