Undeva m-am rătăcit…
Nu mai ştiu unde,
Poate în zori, în asfințit..
Sau poate în rodul veștejit
Al vieții mele crude…
Undeva m-am înecat
În valuri de durere cruntă,
Si obosit am încercat
Să plec pe căi ce nu mă ajută. ..
Undeva, cândva, aproape sau departe
Aş vrea să te mângâi cu vorbe de alint,
Să-ți simt aroma, speranțele-mi sunt moarte,
Şi în întuneric trist eu viață să te simt..
Dar, poate că vreodată,
Mă voi întoarce iar,
Cu dor aprins în suflet, cu vechi melancolii,
Am să-ți sărut petala, mă vei primi în dar,
Tot singur, tot uitat,
Așa cum tu mă știi…
Lasă un răspuns